Oglinda și lumina

Anglia, mai 1536. Anne Boleyn a murit decapitată de un călău adus anume din Franța. În timp ce rămășițele ei sunt deja sortite uitării, Thomas Cromwell sărbătorește cu învingătorii. Fiul fierarului din Putney iese întărit din baia de sânge din acea primăvară, conti­nuându-şi ascensiunea spre putere și înavuțire, pe când formidabilul lui stăpân, Henric al VIII-lea, se bucură de o fericire conjugală efemeră cu a treia sa regină, Jane Seymour.

Cromwell nu se poate bizui decât pe inteligența lui; nu are sprijinul vreunei mari familii și nici o armată privată. Deși Anglia este pradă unei răscoale violente, trădătorii complotează în străinătate și amenințarea unei invazii pare iminentă, toate acestea punând la grea încercare domnia lui Henric, imaginația fecundă a lui Cromwell vede o nouă țară în oglinda viitorului. E însă posibil ca o națiune – sau o persoană – să se descotorosească de trecut ca de o piele? Oare morții ies tot timpul din morminte? „Ce vei face când regele se va întoarce împotriva ta?“, îl întreabă ambasadorul spaniol pe Cromwell.

Cu Oglinda și lumina, Hilary Mantel încununează splendid trilogia pe care a început-o cu Wolf Hall și O regină pe eșafod, descriind ultimii ani din viața lui Thomas Cromwell, băiatul de nicăieri care urcă până pe culmile puterii, creând un portret definitoriu al prădătorului și al prăzii, al unei înfruntări feroce între prezent și trecut, între viziunea regală și cea a unui om de rând; portretul unei națiuni moderne care se făurește prin conflict, pasiune și curaj.


„Cu un deceniu în urmă, Wolf Hall a oferit o caracterizare

de personaj senzațională care a aruncat o nouă lumină asupra unei perioade istorice intens studiate. Oglinda și lumina marchează un final triumfător al acestei povești captivante.“

NPR


„Îți taie pur și simplu răsuflarea... Intriga este construită la fel

de meticulos ca într-un thriller de cea mai bună calitate... Cu această trilogie, Mantel a redefinit anvergura romanului istoric... Luate împreună, cărțile ei despre Cromwell constituie, în opinia mea, cel mai bun ciclu romanesc apărut în Anglia în acest secol.“

The Guardian