Zece basarabeni pentru cultura română (interviuri cu tinerii dintre milenii‪)‬

Zece basarabeni pentru cultura română face parte dintr-un proiect mai amplu numit Interviuri cu tinerii dintre milenii. Anul 2000 era considerat unul mistic și chiar apocaliptic, s-a vorbit și s-a scris foarte mult despre această cifră plină de simboluri, oricum, atunci treceam nu doar dintr-un secol în altul, ci și dintr-un mileniu în altul. Cum erau tinerii care au trăit aceste momente, ce făceau, cum gândeau, ce proiecte de viitor aveau? – cartea aceasta ne răspunde la aceste întrebări-stări. Tinerii aleși pentru dialoguri erau în focul acțiunii, în vârf, iar acum fiecare e o certitudine, nici unul nu a trădat speranța investită în ei, chiar dacă soarta lor – inevitabil – s-a schimbat de atunci.

Dumitru Crudu nu mai scrie poezie, în schimb, acum a debutat și ca romancier și e unul din cei mai apreciați dramaturgi contemporani, piesele sale fiind puse în scenă pe toate continentele, ceea ce se întâmplă și cu piesele Nicoletei Esinencu, care atunci încă nu debutase în volum, deși textele ei erau jucate pe scena unor teatre de prestigiu atât din România, cât și din Rusia, SUA, Germania, iar acum are cărți publicate și aici, și peste hotare. Ștefan Baștovoi a devenit ieromonahul Savatie, poetul deosebit de talentat dintre milenii s-a călugărit, și-a făcut o editură și a înființat și o revistă, iar cărțile sale de după călugărire, romane și eseuri existențiale, sunt poate cele mai citite cărți, cel puțin asta spun vânzările. Alexandru Vakulovski nu mai e debutantul furios care demonstrează prin cărțile sale de debut (3!) că se poate scrie și altfel, revoluționând limbajul în literatura română. Între timp, trilogia Letopizdeț a fost publicată, scriitorul editând și câteva cărți de poezie, iar piesele sale de teatru au fost traduse și editate în antologii din străinătate, unde au fost dramatizate, poeziile sale fiind selectate și pentru antologia de poezie din SUA, New European Poets, cea mai recentă carte a sa fiind romanul 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Editura Cartier, 2010). Vasile Ernu a lucrat la una dintre cele mai mari edituri din România, a editat o carte de mare succes (Născut în URSS, Editura Polirom, 2007), tradusă în mai multe limbi, iar pe a doua a publicat-o direct în străinătate. Pavel Păduraru își continuă lupta ziaristică, dar între timp s-a afirmat ca poet și a publicat și un roman destul de controversat, care a provocat multe discuții. Mitoș Micleușanu este, alături de Florin Braghiș, fondatorul și realizatorul „Planetei Moldova“. Între timp, Florin s-a concentrat pe munca de designer, iar Mitoș pe literatură, editând trei cărți și devenind una dintre cele mai sigure voci literare. Roman Tolici este unul dintre cei mai apreciați artiști plastici tineri, expunând mai mult în străinătate decât acasă – la Praga, Strausberg, Celje, Berlin. Super-boxerul Octavian Țâcu a devenit un om de știință la fel de stăpân pe noile instrumente de muncă, care scrie cărți de istorie și lucrează la multe proiecte valoroase. Iar Zdob și Zdub este una dintre cele mai populare și mai originale formații de limbă română, cântând la prestigioase festivaluri europene, în turnee de promovare a albumelor sau pur și simplu în concerte, purtând marca unui nou stil: hardcore moldovenesc.

Ce-i unește pe acești artiști încă tineri? În primul rând, locul nașterii, toți fiind români basarabeni, apoi limba în care creează, toți cei „zece“ intervievați trecând Prutul și activând în cultura română. Interviurile sunt splendide, Mihail Vakulovski fiind un maestru în domeniu, iar răspunsurile sunt deschise, directe, lipsite de orice fel de inhibiții. O carte cu siguranță interesantă și pentru cititorii dintre mileniile trei și patru. Lectură plăcută!