Pandemia COVID-19: Abordări filosofice Pandemia COVID-19: Abordări filosofice

Pandemia COVID-19: Abordări filosofice

Description de l’éditeur

Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică.
Subiectul pandemiilor este abordat pornind de la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, și despre ipoteza Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. În continuare sunt evidențiate dimensiunile sociale ale pandemiilor, legătura lor cu încălzirea globală care a dus la o creștere a bolilor infecțioase, și despădurirea unor zone întinse, care au determinat virușii să migreze din zona lor nativă („rezervorul” lor). Etica pandemiilor este abordată din mai multe puncte de vedere filosofice, din care cel mai important într-o criză de asemenea dimensiuni globale este utilitarismul care presupune maximizarea beneficiilor pentru societate în conflict direct cu viziunea obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi.
După o retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a ciclului său de viață și a istoriei sale, cu accent pe filosofia morții, este discutat conceptul de bioputere dezvoltat inițial de Foucault, cu referire la practica statelor naționale moderne de control al populațiilor și dezbaterea generată de Giorgio Agamben care afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare. O altă abordare de interes și foarte dezbătută este cea generată de lucrările lui Slavoj Žižek, care afirmă că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va lua omenirea este un neo-comunism. Un alt efect negativ important este desocializarea, cu concluzia unor filosofi că nu putem exista independent de relațiile noastre cu ceilalți, că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei.
Ultima secțiune este dedicată previziunilor despre cum va arăta lumea după pandemie, existând deja semne ale unei schimbări de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei. Întregul este întotdeauna implicat în parte, pentru că totul este, într-un anumit sens, în tot și în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție.
Pandemia COVID-19 pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Una din virtuțile virusului este capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică.

CUPRINS:

Abstract
Introducere
1 Viruși
1.1 Ontologia
2 Pandemii
2.1 Dimensiuni sociale
2.2 Etica
3 COVID-19
3.1 Biopolitica
3.2 Neocomunism
3.3 Desocializarea
4 Previziuni
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.27611.39205

GENRE
Santé et bien-être
SORTIE
2020
14 octobre
LANGUE
RO
Roumain
LONGUEUR
137
Pages
ÉDITIONS
Nicolae Sfetcu
TAILLE
2
Mo

Plus de livres par Nicolae Sfetcu

Platon, La République: De la justice – Dialectique et éducation Platon, La République: De la justice – Dialectique et éducation
2022
Émotions et intelligence émotionnelle dans les organisations Émotions et intelligence émotionnelle dans les organisations
2020
La philosophie de la technologie blockchain: Ontologies La philosophie de la technologie blockchain: Ontologies
2020
Guide marketing Internet pour les débutants Guide marketing Internet pour les débutants
2016
L’éthique des mégadonnées (Big Data) en recherche L’éthique des mégadonnées (Big Data) en recherche
2020
Épistémologie des services de renseignement Épistémologie des services de renseignement
2020

D’autres ont aussi acheté

Bucureşti Bucureşti
2015
ARGOS numărul 7, aprilie 2014 ARGOS numărul 7, aprilie 2014
2014
ARGOS numărul 3: August 2013 ARGOS numărul 3: August 2013
2013
Evoluţia- o mistificare Evoluţia- o mistificare
1991
Argos numărul 10, iarna 2014-2015 Argos numărul 10, iarna 2014-2015
2015
Argos numărul 8, iunie 2014 Argos numărul 8, iunie 2014
2014