Arta Bizantina in Romania

În nici o altă epocă a civilizaţiei şi istoriei formelor Biserica, societatea şi cultura nu au fost atât de legate ca în Bizanţ, iar arta care a preluat această armonie deplină îşi va asigura stabilitatea şi valabilitatea peste secole.


Pentru spaţiul românesc, aspectul cel mai profund al relaţiilor cu Imperiul Bizantin nu este cel politic, economic sau administrativ; împăraţii bizantini n-au avut nici măcar intenţia de a cuprinde în hotarele lor întreg teritoriul locuit de români. Impactul cel mai puternic pe care l-a avut civilizaţia bizantină asupra noastră se produce la nivelul modelării în formele gândirii teologice şi a cultului bizantin a vieţii ecleziale, prin integrarea românilor în Biserica creştină a Răsăritului Ortodox. Creaţia culturală şi artistică nu va fi decât o consecinţă a acestui fapt. Întreaga artă românească de tradiţie bizantină, cu formele ei, originale sau de împrumut, aulice sau monahale, pleacă de aici, de la această legătură fundamentală. Şi ceea ce a dat identitate unei creaţii întinsă pe o arie mult mai mare decât stăpânirea politică propriu zisă a fost această particularitate: ea era o artă creştină în conţinut, şi, de aici pornind, bizantină în formă.