Personaje și povești din Bucureştiul sefard

Personaje și povești din BUCUREȘTIUL SEFARD se dorește a fi doar o poartă deschisă spre o lume ce pare azi de basm, un început, un prim pas care să incite curiozitatea și să convingă cititorul, fie el expert sau doar interesat de istoria orașului, să pornească în căutarea mai multor surse și informații despre prezența și contribuția evreilor sefarzi (dar și a celor ashkenazi, precum și a altor minorități) la dezvoltarea și modernizarea Bucureștiului. Fiindcă în contextul înfloririi, în ultima vreme. a ceea ce putem considera o adevărată mișcare culturală pentru readucerea în actualitate a istoriei capitalei, cu numeroase articole, cărți și albume care apar cu o frecvență impresionantă, eforturile și rezultatele ar fi incomplete fără includerea și a acestui aspect, în unele privințe indispensabil, pentru că în unele domenii evreii sefarzi și ashkenazi (și minoritățile în general) au fost deschizători de drumuri. Și nu ne referim doar la domeniul financiar, în care bancheri sefarzi ca Davicion Bally, Hillel Manoach sau Solomon Halfon au finanțat Revoluția de la 1848 și au ajutat statul (Valahia și Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea și mai apoi România după 1859) cu împrumuturi, iar mai apoi fiii lor au făcut legătura cu lumea bancară internațională, contribuind direct la accesul economiei românești pe piața economică europeană și la înființarea Băncii Naționale a României, ci și la domeniul cultural, căci fără un Leon Alcalay sau un Simon Benvenisti literatura română și universală ar fi fost infinit mai puțin accesibilă cititorului obișnuit, cu posibilități materiale reduse, iar fără un Dan Mizrahi, Mauriciu Cohen Lânaru sau Abraham Levi Ivela muzica românească nu ar fi fost ceea ce este astăzi; și chiar la domeniul medical, care ar fi fost mult mai sărac în absența unei Otilia Moscuna, inițiatoarea învățământului special pentru copiii cu deficiențe mintale, sau a unui Nicolae Cajal, virusolog de renume mondial. Cititorul va descoperi, așadar, între coperțile acestei noi cărți-album încă un... puzzle. Imagini vechi și noi, povești de succes și istorii cu personaje care populau altădată Bucureștiul sefard îi sunt puse la dispoziție pentru ca, organizându-le așa cum i se va părea mai bine, să își poată face o imagine de ansamblu asupra acestei lumi astăzi doar virtuale, dar care este încă prea frumoasă pentru a fi dată uitării, căci nu doar sinagogile și clădirile comunitare sefarde au dispărut, ci și sefarzii înșiși; dintre cei care reprezentau odată majoritatea evreilor bucureșteni, astăzi mai sunt doar câțiva, care pot fi numărați pe degete. Lor le este dedicată această carte.