Politica Externa a Romaniei Fata de Statele Occidentale Si Israel in Anii 1960 (Istorie Politica) (Report‪)‬

Relansarea politicii externe romanesti, initiata inca din ultimii ani ai prezentei trupelor sovietice pe teritoriul national, a cunoscut o intensificare fara precedent dupa Declaratia din aprilie 1964 (1). Documentul afirma autonomia elitei politice romanesti fata de cea sovietica si a marcat o piatra de hotar in distantarea Romaniei de politica externa sovietica, contribuind la legitimarea nationalista a liderilor de la Bucuresti in fata populatiei proprii (2), alaturi de alte masuri precum eliberarea detinutilor politici si o relativa liberalizare a vietii publice. Aceasta autonomie era insa limitata, nefiind vorba de vreo divergenta ideologica majora cu Moscova. "Deschiderea" catre Occident a Romaniei era determinata de dorinta pragmatica a liderilor romani, in frunte cu Gheorghiu-Dej, de a-si asigura ramanerea la putere (3) in conditiile in care majoritatea celorlalti conducatori comunisti est-europeni fusesera schimbati din functiile de conducere dupa moartea lui Stalin si preluarea deplina a puterii de catre Nikita Hrusciov. Gheorghiu-Dej a fost deranjat de reformele lui Hrusciov si de declansarea procesului de destalinizare, care ii punea in primejdie pozitia din fruntea partidului, dat fiind statutul sau de pana atunci de stalinist convins.