Zilele și nopțile unui student întârziat

La casa no. 4 bis din Fundătura Șapte Fântâni, un trecător tânăr, cu aer mulțumit, poate de dimineața aceasta plină de lumini, țâșnind din toate părțile ca apa într‑un loc bogat în izvoare – așa cum arăta numele pe cel de aci –, își lipi ochii negri și grei pe fâșia albă din fereastră, cu litere trase din vârf de băț muiat în cerneală violetă, vestind: „De închiriat cameră mobilată“.


Trecătorul cel tânăr evaluă dintr‑o ochire căsuța scundă, dar de construcție nouă și cu zidăria curată, și pătrunse prin portița de alături, căscată ușor în alinierea severă de stacheți proaspeți, nevăpsiți, ai gardului de la stradă.


În curte, în fața pridvorului cu geamlâc, nou‑venitul se găsi ca într‑un fel de grădiniță cu cărărui strâmte printre răzoare și mici ronduri nesimetrice, ale căror podoabe de buruieni populare și zarzavaturi înflorite, zăceau firave și mucede, în smocuri zburlite, sub umbra umedă și matinală a unui tei bătrân. El bătu în geamlâcul pridvorului și sunetul sonor și repetat al degetului păru că vestește întreaga fundătură de sosirea unui necunoscut...