O inimă de Broscuță. Volumul 4. Botezul maturității

Cel de-al patrulea volum din seria O inimă de Broscuță este un Imn închinat Bunicilor.

Tabloul este perfect, dar așa cum ne-a obișnuit deja Gheorghe Vîrtosu, cititorul va fi contrariat să afle că acesta nu și-a cunoscut niciodată bunicii! Deși tragică, această realitate i-a oferit autorului un Dar neprețuit: dintre toți bătrânii satului, i-a ales pe cei mai înțelepți, pe cei mai harnici, pe cei mai frumoși. A luat ce era mai bun de la fiecare și, punându-și imaginația la treabă, și-a creionat bunicii perfecți.

Un volum dedicat bunicilor universali, învățăturilor lor, dragostei lor înveșnicite față de nepoței, o opera de artă ce își va găsi admiratorii și se va regăsi cu adevărat în fiecare cititor.

Când vei ști că ai atins pragul maturității?

Un pariu pe această temă, între doi frați purici, se transformă într-o adevărată tragedie pentru întreaga lor familie și într-un adevărat „botez al maturității“ pentru eroul povestirii.

C*m vor rezolva acest conflict și învățămintele ce se desprind dintr-un maraton de întâmplări neașteptate, puteți afla din volumul al IV-lea al seriei.

„...Căutam cu înfrigurare acel bob de Speranță. Îmi spuneam că, dacă l-aș fi găsit, l-aș fi cules cu mare grijă și l-aș fi găzduit în cămara cea mai luminoasă a inimii mele, urmând să-l îngrijesc la fel ca pe cea mai gingașă floare. Iar ea, floarea, în semn de recunoștință pentru grija pe care i-o port, să-mi ofere în dar ultima sa petală!

Dar care nu e o petală oarecare! Închipuiți-vă cel mai pur joc al dragostei, când, luând un fir gingaș de romaniță, plin de emoție, începi să rupi petală după petală, voind astfel, într-o frumoasă naivitate, să descoperi finalul unei înfrigurate așteptări...“