Dublul

Iakov Petrovici Goliadkin este unul dintre acei funcționari obscuri care populează literatura rusă, de la Gogol și până la Bulgakov. Un om șters, ușor stângaci, ușor penibil, ** un discurs ezitant și confuz. Are, însă, locul lui stabil în societate și în instituția la care este angajat. Totul, până într-o zi în care apare copia lui, ** același nume și ** înfățișare identică. Din acest moment, propria viață îi scapă
de sub control adevăratului Goliadkin. Pe măsură ce acțiunea evoluează,frustrarea pe care o simțim din solidaritate ** personajul principal este dublată de multitudinea de ipoteze sugerate de răsturnările de situație. Chiar dacă Goliadkin nu este un individ întru totul agreabil, Dostoievski are
puterea de a ne deschide inimile pentru cei care, dincolo de aparențe și conveniențe, sunt onești și au principii morale ferme. Scris la vârsta de douăzeci și cinci de ani, imediat după debutul ** Oameni
sărmani, Dublul este, în mod evident, o continuare a liniei deschise de Gogol, în care realismul poartă accente întunecate de suprarealism.
Dublul mi se pare cea mai bună scriere a lui Dostoievski. Este o poveste foarte minuțios elaborată, ** detalii de tip joycean și scrisă într-un stil extrem de expresiv. O operă de artă perfectă.
Vladimir Nabokov