Teatru

În timpul vieţii, opera lui Caragiale s-a bucurat şi de recunoaştere dar şi de critică. Piesele sale de teatru au devenit relevante în perioada regimului comunist din România. Deşi a scris doar nouă piese, Caragiale este considerat cel mai bun dramaturg român prin faptul că a reflectat cel mai bine realităţile, limbajul şi comportamentul românilor. Opera sa i-a influenţat pe alţi dramaturgi. Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Operele sale, în special comediile, sunt exemple excelente ale realismului critic românesc.

"O scrisoare pierdută” este o comedie în patru acte şi evocă viaţa publică şi de familie la sfârşitul secolului trecut. Tema ei este demascarea prostiei umane şi a imoralităţii publice şi private, înscriindu-se între comediile de moravuri şi caracter. 

În "O noapte furtunoasă”, Caragiale construieşte subiectul pe baza unor confruntări de un dramatism exagerat care stârneşte râsul şi dezvăluie diferite tipuri de comic. Subiectul comediei poate fi rezumat prin evidenţierea comicului de situaţie, a unor împrejurări comice care scot în evidenţă răsturnările de situaţie şi rivalitatea mai mult sau mai puţin explicită dintre personaje. 

"D'ale carnavalului” este o glumă decoltată despre „bărbierul dimplomat”, subtitlu cu care piesa de teatru a circulat o vreme în presa epocii. 

"Conu Leonida faţă cu reacţiunea” este o comedie care are doar două personaje centrale şi unul episodic. Comicul de situaţie şi de caractere este asociat cu cel de limbaj, schimonosirea cuvintelor fiind un procedeu des utilizat.