14 nuante de rosu: Amintiri din copilaria comunista: Epoca de Aur

14 nuante de rosu este o carte pentru generatiile de ieri, generațiile de azi și pentru generatiile care vor veni. 

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea 14 nuanţe de roşu. Amintiri din copilăria comunistă. "Epoca de Aur", scrisă de Cristina Gherghel. Cartea apare în colecția "Magistra vitae", în formatul 14×20, are 502 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia, precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 30 lei. 

Cristina G. Gherghel este o scriitoare care a debutat în limba engleză, dar care caută acum să se afirme și pe rafturile limbii ei natale, româna. Cartea publicată recent la Editura Sapientia, 14 nuanțe de roșu. Amintiri din copilăria comunistă, "Epoca de aur", este un volum prin care autoarea dorește să împărtășească memoriile vieții sale, memorii înrădăcinate pe plaiurile moldovene ale satului ei natal, Gherăești, memorii dintr-o epocă tulbure a istoriei române, "Epoca de Aur" a comunismului ceaușist. Mărturiile ei, profund impregnate de sinceritate, de oralitate, de umor, manifestă libertatea cu care un autor simplu își așterne pe foaie trecutul, libertate față de prejudecățile cititorilor pretențioși, dar mai ales libertate în a-și asuma trecutul și a-l putea aprecia. Astfel ea, prin cele 43 de capitole (fără cele trei puncte de introducere, și alte trei de încheiere) ne pune la dispoziție un autentic peisaj rural din "Epoca de Aur".

În primele capitole suntem luați de mână și purtați spre cunoașterea chipurilor care vor însoți această suită de memorii, chipuri care alcătuiesc familia și cadrul familiar al scriitoarei, chipuri care devenindu-ne familiare ajută la captarea sinceră a trăirilor împărtășite în aceste rânduri. Odată ce ne-am obișnuit cu cadrul familiar, cu ulițele satului din Gherăiești, cu activitățile zilnice ale sătenilor, înaintăm cu fiecare pagină prin zilele trecătoare ale unei copilării împărțită între muncă, școală, năzdrăvănii, certuri și clipe de neuitat ale vieții unei fetițe, Cristina.

Lecția pe care ne-o oferă aceste pagini este că, nu trebuie să eliminăm orice rază de lumină din vremurile întunecate ale comunismului. Lacrimile de tristețe izvorâte din numeroase clipe de nedreptate și de răutate ale acelui timp se împletesc cu lacrimile de bucurie ale copilului înconjurat de căldura propriei familii.

Așa cum afirmă în primele pagini ale cărții, autoarea nu se adresează cititorilor snobi, cititorilor cu pretenții intelectualiste, ci oamenilor simpli care nu sunt în căutarea frazeologiilor complexe încărcate de idei incomprehensibile, dar care caută o scriitoare simplă care le înțelege trăirile.

Ciprian Fechetă