Dulce-amar

Dacă ți s-a întâmplat să-ți găsești tihna sau inspirația într-o zi ploioasă, dacă muzica sau arta ți-au făcut pielea de găină, dacă maiestuozitatea naturii te-a tulburat până la lacrimi, atunci probabil înțelegi starea sufletească de dulce-amar.

Susan Cain arată cum această stare este forța tăcută care ne ajută să transcendem suferința noastră personală și colectivă, provocată de o moarte sau de o ruptură, de o dependență vicioasă ori de boală. Dacă nu ne recunoaștem propria suferință, spune ea, putem sfârși prin a o revărsa asupra altora, prin abuz, dominație sau neglijare. Dar, dacă înțelegem că toți oamenii cunosc – sau vor cunoaște – pierderea și suferința, ne putem îndrepta unii către ceilalți. Într-o perioadă de profundă discordie și anxietate personală, cartea Dulce-amar ne apropie în moduri profunde și neașteptate.