Poeme si Poezii volumul 4

După cum aţi văzut din CUPRINS, întreaga carte intitulată „POEME ŞI POEZII” conţine, până la data apariţiei prezentei ediţii, un total de 504 poezii scrise şi încadrate pe un suport de hârtie în format A4, însumând un total de 1089 pagini.

            Din motive economice, atât pentru autor, editor, cât şi pentru cititor s-a ajuns la concluzia că această carte, conţinând iniţial 10 capitole sau volume de poezie, fiecare cu o9 altă tematică, să fie divizată în patru părţi, relativ echilibrate.

            Astfel „Partea a IV-a” va cuprinde conform CUPRINS-ului :

• Capitolul.8, intitulat „Poezie pentru Copii, Sărbători, Colinde, Balade, Obiceiuri, Legende” conţinând 34 de poezii şi echivalentul a 89 de pagini, în format A4;

• Capitolul.9, intitulat „Poezie pentru Deţinuţi”, conţinând 67 de poezii şi echivalentul a 112 pagini, în format A4  şi

• Capitolul.10, intitulat”Diverse alte Teme Poetice”, conţinând 28 de poezii şi echivalentul a 63 pagini, în formatr A4.                          

Deci în total, în „Partea a IV-a” a cărţii, lectorul va putea savura lectura unei poezii de calitate, conţinută în 129 de poezii şi echivalentul a 264 pagini, în format A4.         

             Desigur, în interiorul Capitolului.8 – „Poezie pentru Copii, Sărbători, Colin-de, Balade, Obiceiuri,Legende”, aşa cum rezultă din titlu, există o mare varietate tematică. 

Plecând de la poeme şi poezii adresate direct copiiilor, ca „Scurtă lecţie de astrono-mie, Avansul tehnologic şi copiii, Circul, La zoo, Spectacol la delfinariu, Titirezul, Moartea zmeului, Grădiniţa de copii, Ziua copiulului, 1-Iunie ziua internaţională a copilului, etc, vor apare ulterior temele legate de sărbători, obiceiuri, colinde, bala-de, poveşti cum ar fi :„Colinda cu cocoşul, Anul nou, Pomul de Crăciun, Revelionul, Mărţişor la nepoţică, Mărţişor de primăvară, 8-Martie, ziua femeii, 1-Mai, Balada lui Nea Fănică, Din nou Crăciun,Sorcovitul, Dragobete, Un izvor de nemurire, Po-vestea românească a zmeului zburător, Omul de zăpadă, Vanghelion 2013 sau reve-lion pentru pensionari”, etc.

              Celelalte teme ale acestui capitol vor putea fi accesate, lecturând poezii ca „Ceasul, Mămăliga românească, Fotbal european, Dar de flori, Semn zodiacal, Furnalul şi focul, Fin de an”, etc.

               Dragostea poetului pentru copii răzbate din versurile scrise şi dedicate acestora, dar umorul său fin nu uită să-i atingă cu înţelegere şi în scopul corijării metehnelor acestora.

               Această poezie este mult mai apropiată de stilul popular, iar poetul a renunţat aici la stilul său academic practicat în cazul poeziei filozofice, aşa cum este firesc când vorbim de o poezie care se adresează în primul rând copiiilor, sărbători-lor şi obiceiurilor populare.

          Numai originalitatea şi expresivitatea sa literară, dulată de imaginaţia sa bo-gată în afara tehnicii sale literare, mai poate da valoare poeziei sale, fără a-l trans-forma într-un poet banal, care de fapt nu ar iubi copiii, dar speculează acewste tematici adresate copiilor, în ideea de a face bani, aşa cum se întâmplă adesea cu alţi poeţi care au apărut astăzi în ţară, ca ciupercile după ploaie.

          Aşa cum se poate vedea din lecturarea Capitolului.9-„Poezie pentru Deţinuţi”, poetul este sensibil la aspectele nedreptăţilor sociale, care adesea au lipsit de libertate mulţi oameni, mai mult sau mai puţin vinovaţi, care au fost lipsiţi de libertate şi pedepsiţi mult prea tare, comparativ cu faptele lor. El nu uită că şi deţi-nuţii sunt oameni, au familii care suferă împeună cu aceştia şi atunci el a devenit poate unicul şi cel mai mare poet român, care a dedicat acestei categorii sociale a deţinuţilor şi familiilor acestora o frumoasă şi sensibilă poezie, cuprinsă în acest capitol  şi respectiv în cele 67 de poeme şi poezii.

           Astfel în poezii ca „Visul şi jurământul deţinutului, Proscrisul, Puşcărie cu morală, Declaraţie de nevinovăţie, Condamnaţii, Yakuza luptător cu coasa, Mama noastră, Mamă de deţinuţi, Scrisoare către fiii mei, Trădătorul sau sifonul, Cucu de la Argetoaia, Scrisoare către amanta mea, Scrisoare către Alexandra, Nepoţică, la mulţi ani !, Scrisoare către sora mea de sărbători, Familia deţinutului de sărbători (Turturica lui Melinte), Tatăl renegat, Amnistia, Adio !, Dor de tată, Un tramvai în puşcărie, ori caleaşcă vrea să fie ?, Scrisoare soţiei iubite din puşcărie (Poemul Pe-nelopei.), Scrisoare către fiul meu din Jilava, Rugăciunea de Paşti a unui deţinut, Rugăciunea unui craiovean de Paşti, Rugăciunea lui Melinte de sărbătoarea Paşte-lui, Scrisoare către Ştefany Petroff, Pretendentul sexagenar, Carte de la Giurgiu, Comisia de eliberare, Ziua deţinutului, Lăcomia lui Melinte, Tiranie, lăcomie-n puşcărie, Hoţul achitat, Căluţii mei, Deţinutul, Iubită mamă ! şi altele, poetul dovedeşte compasiunea pentru deţinuţi şi familiile acestora, iubitelor sau iubiţilor acestora, dar mai ales pentru copiii, nevestele şi mamele acestora, care rămase acasă se luptă cu viaţa grea şi durerea din sufletul lor pentru a-şi susţine şi ajuta pe cei aflaţi la greu, fiind lipsiţi de libertate în puşcării.

             De asemenea din aceste poezii rezultă problemele ce le crează acest gen de lipsire de libertate prin dfetenţie şi care în foarte multe cazuri sunt determinate de judecăţi strâmbe ale justiţiei, care pleacă de la elementele corupte şi fără milă din magistratură şi a sistemului de justiţie în general, care nu este interesat să restabilească adevărul, să judece cu măsuri echilibrate şi de ce nu să arate chiar clemenţă şi compasiune atunci când există dovezi de nevinovăţie a unor deţinuţi.

             În aceste situaţii magistraţii se fac a nu le observa  şi adesea ignoră probele elocvente declarându-i vinovaţi pe cei nevinovaţi pe principiul că numai părerea sau convingerea  judecătorului conteaztă, indiferent de câte probe de nevinovăţie i s-ar aduce acestuia, el va trece peste ele, ignorându-le permanent.

              Această judecată strâmbă, care este acoperită de impunitatea şi inamovibili- tatea judecătorului, este resimţită profund de condamnatul nevinovat şi este simila-ră cu un pumn băgat în gura deţinutului, foarte greu de suportat, detenţia acestuiua fiind una foarte amară, demoralizantă şi care poate conduce chiar la nebunie.

              De aceea, poetul care a cunoscut şi el rigorile şi sistemul stâmb şi scrupulos al justiţiei, în general şi cel al justiţiei române în special, a ţinut să se adreseze sub formă literară, într-un capitol special, asupra problemelor deţinuţilor, de aceea mai în glumă sau mai în serios, este denumit uneori şi „Poetul Deţinuţilor”.

            Pentru restul tematicilor, care nu se regăsesc în nici unul din Capitolele.1-9, poetul le-a cuprins în  „Volumul.10 - Diverse alte teme poetice”.

           Astfel, poezii ca  „Grasul, Robotica, Visul cojocarului, Farul, Poemul marina-rului, Fumătorul, Aurul, Frizerul, Pitica, Farfuzrii zburătoare, Gladiatorii, Carava-na şi legea deşertului, Autostrada, Renovatorii de case, Zborul, Troika, Imnul fanului swtelist, Internet, Chibiţul, Eutanasiere, Omul de afaceri, Spital,Armura, Dentista de cartier, Telefonul mobil, O casă, sfântă casă !, Porecla transformată-n nume ! şi altele, demonstrează varietatea tematicilor şi subiectelor în care autorul a scris poezia sa.

           Completând Partea a I-a, a II-a şi a III-a din cartea de „POEME ŞI POEZII”

cu această Parte a IV-a, care este şi ultima, se va întregi lucrarea pe care trebuie să o facă această operă literară asupra carmei şi educaţiei cititorilormi şi va întări legătura cu fanii mei precum şi fără doar şi poate va contribui la sporirea numărului de cititori şi de fani ai mei.

            Aşa cum am mai spus-o cu ocazia publicării primelor trei părţi ale acestei cărţi, în ceea ce priveşte mijloacele tehnice literare şi artistice utilizate, autorul s-s abţinut să comenteze aici situaţiile pe care le pot face în mod normal criticii literari, pentru a nu apărea ca o laudă de sine, lăsând cititorilor şi criticilor, libertatea de a le descoperi la analizarea şi lecturarea directă şi neinfluenţată a acestei opere.

Autorul, Bucureşti, 16.02.2014.